
Nominalizat ca şi candidat al PSD pentru Senatul României, Ilie Sârbu ocupă din 2004 funcţia de senator al circumscripţiei electorale nr. 37 Timiş, continuând efortul pentru rezolvarea problemelor agriculturii româneşti printr-o serie vastă de iniţiative legislative şi prin poziţia de membru al Comisiei de Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală.
Cunoaşte o ascensiune rapidă devenind, în 2006, Secretar al Senatului şi Membru al Biroului Permanent. În urma demisiei Preşedintelui Nicolae Văcăroiu, Ilie Sârbu este ales Preşedinte al Senatului României, pe data de 28 octombrie 2008, mandat ce durează aproximativ două luni. La alegerile parlamentare din luna noiembrie 2008, Ilie Sârbu câștigă un al doilea mandat de senator, ales în colegiul nr. 4 Timiș.
Autoritatea de care se bucură în cadrul grupului parlamentar, calitatea intervenţiilor avute în plen, dar şi în comisii, fundamentarea opţiunilor exprimate pe discuţiile cu partenerii sociali, funcţiile de conducere deţinute în cadrul Senatului şi la nivel de partid, dar şi experienţa dobândită în perioada mandatului de ministru al Agriculturii, reprezintă principalele atuuri pe care le deţine şi care îi permit îndeplinirea obiectivelor.
Astfel, principalele obiective vizate în mandatul de senator au fost:elaborarea unor proiecte de legi cu caracter social-democrat, sprijinirea celor iniţiate de Guvern cu caracter social sau care asigură interesele României (privind pensiile, salariile personalului din învăţământ, sistemul sanitar, convenţii şi tratate internaţionale ale României), dar şi participarea, în calitate de Secretar al Senatului, la întâlnirile cu oficialii unor delegaţii parlamentare externe. Un eveniment important ce a avut loc la sfârşitul anului 2007, la Bruxelles, în vederea promovării intereselor României în cadrul Parlamentului şi Comisiei Europene, a reprezentat intervenţia referitoare la evitarea activării clauzei de salvgardare pe agricultură. Mai amintim participarea la conferinţe, seminarii, forumuri pe diverse teme, cum ar fi sprijinirea dezvoltării tehnologiei informaţiei la nivel parlamentar şi schimbul de informaţii dintre ţările lumii prin promovarea schimburilor internaţionale şi cooperării dintre parlamente (Helsinki 2007, Roma 2007), promovarea cooperării economice şi dezvoltarea relaţiilor economice (Kuweit 2007, Germania 2007, Conferinţa Consultativă Politică a Poporului Chinez 2007), creşterea rolului UE în regiunea Mării Negre (Bundesrat-ul german 2007), cooperarea în domeniul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale (Finlanda 2007) etc.
Mijloacele prin care a încercat să îndeplinească obiectivele propuse în mandatul de parlamentar au fost iniţierea a 38 de proiecte legislative, multe din acestea devenind legi, susţinerea a 4 declaraţii politice şi a circa 115 întrebări şi interpelări adresate Guvernului, pe teme referitoare la situaţia reconstrucţiei zonelor inundate, ajutorarea persoanelor afectate de inundaţii, probleme existente în sistemul educaţional şi sanitar, deficienţe existente în agricultură (gripa aviară, pesta porcină, anemia infecţioasă ecvină, situaţia domeniului forestier, piscicol, horticultură), infrastructura din judeţul Timiş, priorităţi ale administraţiei locale, situaţia retrocedărilor etc). Tot în această perioadă a avut intervenţii în plenul Senatului privind diferite teme înscrise pe ordinea de zi şi a fost semnatar a 14 moţiuni simple şi de cenzură.
A adus o contribuţie importantă la votarea „Legii de dublare a pensiilor agricultorilor de la 1 septembrie 2007 şi de majorare a pensiilor de stat la 1 septembrie 2007 şi 1 noiembrie 2007” în loc de 1 ianuarie 2008, cum propusese Guvernul. De asemenea, a determinat Guvernul să aprobe majorarea cu 20% a pensiilor de stat de la 1 octombrie 2008, în loc de 1 ianuarie 2009. O altă contribuţie importantă o reprezintă determinarea aprobării în Camera Deputaţilor a moţiunii simple iniţiată de Grupul Parlamentar PSD „Patru milioane de lei - subvenţie pentru fiecare hectar de teren arabil” depusă pe data de 19 iunie 2007, în urma căreia s-a aprobat o subvenţie de 5 milioane de lei pentru culturile din toamna trecută.
În ceea ce priveşte audienţele cu cetăţenii din circumscripţia electorală în care a fost ales, Ilie Sârbu a fost solicitat în repetate rânduri să soluţioneze diverse probleme semnalate de aceştia, multe dintre ele stând la baza unor interpelări, întrebări sau chiar proiecte de lege.
În perioada în care judeţul Timiş a fost afectat de inundaţii, Ilie Sârbu a adus un aport deosebit în sprijinirea localităţilor afectate de viitură, în sensul că a efectuat numeroase deplasări în teritoriu, a făcut donaţii pentru ajutorarea sinistraţilor, a adresat 3 scrisori deschise premierului şi parlamentarilor puterii, a susţinut 3 declaraţii politice şi 6 întrebări şi interpelări, a făcut 20 de comunicate şi declaraţii de presă, a susţinut 5 conferinţe de presă şi 8 emisiuni TV strict pe tematica reconstrucţiei.
În general, majoritatea dezbaterilor şi a conferinţelor de presă au vizat problemele existente în agricultura românească din 2005 până în prezent (inundaţiile, gripa aviară şi pesta porcină, neacordarea anumitor subvenţii, lipsa proiectelor în agricultură, pierderea fondurilor europene, ineficienţa APIA etc), dar şi încercarea de a oferi şi a găsi soluţii viabile pentru redresarea agriculturii româneşti.
Ilie Sârbu a menţinut un dialog constant şi bine structurat cu partenerii sociali, susţinând conferinţe de presă pe diferite teme (pensii, buget, salariul minim), participând la o serie de mitinguri sindicale, la invitaţia acestora şi depunând o serie de amendamente şi interpelări, ca urmare a solicitărilor pe care le-au ridicat. Astfel, au avut loc întâlniri şi dezbateri cu reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) privind îmbunătăţirea, în continuare, a mediului de afaceri românesc (ianuarie 2007), cu sindicatele din agricultură pe tema reducerii accizei la motorină (septembrie 2008), cu reprezentanţii grupurilor de producători agricoli pe tema reducerii accizei la băuturile alcoolice tradiţionale româneşti, cu patronatele şi reprezentanţii hipermarketurilor pe tema reducerii taxelor (taxa de raft, taxa de prezentare, taxa de intrare, taxa de catalog etc.) (2008).
Au mai avut loc consultări cu reprezentanţii sindicatelor şi agricultorilor pe tema subvenţionării agriculturii conform normelor europene, cu conducerea patronatelor din industria alimentară pe tema iniţiativei legislative de reducere a tva-ului la produsele alimentare de bază la 5%, cu Asociaţia Patronală Rompescaria pe tema proiectului de lege de modificare a Legii pescuitului, cu AGVPS pe tema proiectului de lege de modificare a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu Federaţia Patronală Romalimenta pe tema Propunerii legislative pentru recuperarea, reciclarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje (L525/2008) (septemrie 2008) etc.
O altă metodă pe care a folosit-o pentru a relaţiona cu cetăţenii şi partenerii sociali a fost stabilirea unor puncte de vedere comune înaintea dezbaterii unor legi importante sau moţiuni. Astfel, în urma întâlnirii cu sindicatele şi organizaţiile profesionale din agricultură, s-au aprobat în Parlament, prin două moţiuni simple, un sprijin de 500 lei/ha pentru campania de toamnă 2007 şi 700 lei/ha pentru campania de toamnă 2008. Un alt exemplu este întâlnirea cu specialiştii din silvicultură pentru stabilirea unui punct de vedere comun în ceea ce priveşte noul cod silvic, devenit lege în 2007 sau întâlnirea cu agricultorii şi specialiştii agricoli pentru stabilirea unor direcţii de redresare a agriculturii şi dezvoltarea acestei ramuri pe următorii 4 ani (Forumul Agricultorilor, Alexandria, septembrie 2008).
Ilie Sârbu consideră că, pe viitor, unele din principalele obiective menite a optimiza activitatea parlamentară, ar putea fi consolidarea rolului Parlamentului în relaţia cu administraţia publică, colaborarea între Birourile Permanente ale celor două camere în ceea ce priveşte reducerea numărului de iniţiative legislative care vizează aceeaşi temă sau acelaşi act normativ, în vederea creşterii randamentului dezbaterilor din cadrul comisiilor permanente şi a plenului, dar şi verificarea, de către departamentele legislative ale celor două camere, a concordanţei iniţiativelor legislative cu reglementările europene, înainte ca acestea să parcurgă traseul legislativ.