12 februarie 2008 - Reducerea TVA la alimentele de bază, o măsură raţională şi europeană

          Partidul Social Democrat a propus încă din anul 2005 reducerea TVA la alimente de bază până la 5%, concomitent cu creşterea TVA la produse de lux la 25%.
          În 2008, iniţiativa PSD – de altfel, o măsură concordantă cu regimul de TVA din majoritatea ţărilor europene – a devenit prioritară, în condiţiile în care preţurile produselor alimentare de bază au explodat. În ultimele 6 luni, puterea de cumpărare a populaţiei s-a diminuat drastic, cetăţenii suportând creşteri masive de preţuri: 50% la pâine; 10-30% la gazele naturale; 12% la energie termică; 10% la energie electrică; 30% la carne, mezeluri; 30% la lapte; 10% la motorină, benzină, transport public etc.
          PSD a estimat impactul acestei măsuri asupra veniturilor bugetare:
           - 0,5% din PIB, adică 600 de milioane de euro în 2008 (PIB estimat în 2008 la 120 de miliarde de euro).
          - în 2009, impactul ar fi acelaşi 0,5% din PIB (cu un PIB estimat pentru 2009 la 133 de miliarde de euro, conform Comisiei Naţionale de Prognoză)
          - iar în 2010, impactul ar fi de 0,6% din PIB (cu un PIB estimat pentru 2010 la 146 de miliarde de euro).
          Partidul Social Democrat consideră acest cost bugetar ca fiind unul redus, din următoarele considerente economice şi sociale:
          1. Principala noastră problemă este legată de creşterea inflaţiei, care reduce şi mai mult puterea de cumpărare a întregii populaţii. Din discuţiile cu patronatele din domeniu ne putem aştepta la o diminuare a preţului la alimentele de bază.
          Reducerea TVA la alimente de bază duce la reducerea şocului creşterii preţurilor la utilităţi şi astfel se va reduce inflaţia cu 0,4-0,8 puncte procentuale.
          2. E mult 0,5% din PIB, în condiţiile în care Guvernul risipeşte câte 2-3 miliarde de euro de la buget în ultimele două luni ale fiecărui an, adică 3% din PIB? Sau faţă de pierderea de venituri la buget rezultată de înfiinţarea Fondului Proprietatea, cu active de 4 miliarde de euro, adică 4% din PIB? Pe noi ne interesează cei 1% din populaţie cei mai bogaţi sau ne interesează populaţia săracă, care prin creşterea preţurilor nu are ce mânca?
          3. În calculele noastre, atunci când am propus aceasta initiativa, ne-am raportat la veniturile bugetare prognozate de Guvern în bugetul pe 2008. E responsabilitatea noastră că Guvernul prognozează, de 3 ani de zile, venituri iluzorii la buget ?
          Confom Raportului Comisiei Europene, în 2006 Guvernul a prognozat venituri la buget de 33,9% din PIB, şi a obţinut 33,2% din PIB, deci un minus de 0,7% din PIB.
          În 2007, Guvernul a prognozat venituri la buget de 37,4% din PIB şi a obţinut 33,9% din PIB, deci un minus de 3,5% din PIB.
          În 2008, Guvernul prognozează venituri la buget de 39,8% iar Comisia Europeană spune 35,8% din PIB, deci un minus de 4% din PIB. Pe cine să mai credem?
          În 2009, Guvernul prognozează venituri la buget de 39,9% din PIB iar Comisia Europeană prognozează 37% din PIB, deci un minus de 2,9% din PIB venituri la buget.
          4. E problema noastră că au adoptat în 2005 cota unică de impozitare de care au beneficiat 5% din salariaţi şi acum nu mai sunt venituri la buget? Atunci, dacă Guvernul vine cu fundamentări mincinoase pe buget, numai de dragul de a arăta efectele benefice ale cotei unice, să-i cerem să vină cu o altă proiecţie de buget realistă.
          5. În 2005 au schimbat filosofia bugetară şi au deformat cu totul structura veniturilor la buget. În veniturile la buget, România are 45% din impozite indirecte (TVA, accize etc), 35% contribuţii sociale şi 21% din impozite directe (pe profit, pe salarii etc) pe când în ţările UE, ponderea este relativ egală la cele trei surse de venituri la buget, de 33%.
          Dacă nu sunt în stare să conducă economia, să lase pe alţii.
          - în perioada 2000-2004 PSD a reuşit să reducă inflaţia de la 40% la 9%. Creşterea economică a fost de 8%, acum este 5%.
          - economia avea un deficit bugetar de 1,5% din PIB, acum este 3%, adică dublu.
          - deficitul comercial era de 5 miliarde de dolari, acum este de 15,8 miliarde dolari, adică triplu.
          Soluţii de finanţare a acestei măsuri?
          1. Creşterea TVA la produse de lux şi extinderea acestei liste va acoperi o parte din pierderea de venituri la buget.
          2. Prin reducerea preţurilor la alimente, va creşte consumul şi deci şi veniturile din TVA la buget. Deci, o parte din venituri din TVA se întorc la buget!
          3. Un plan de raţionalizare a banului public poate reduce cu 1% din PIB cheltuielile bugetare fără nicio problemă. Să mai lăsăm banii irosiţi pe masini luxoase, pe sedii şi altele.
          4. Reducerea evaziunii fiscale. În 2005 au promis că scot la suprafaţă economia subterană, că luptă împotriva evaziunii fiscale etc. Nu numai ca nu a ieşit nimic la suprafaţă, ponderea economiei subterane în România fiind de 20% din PIB, dar a crecut şi piaţa muncii la negru. Conform INS şi Comisiei Europene, dacă în 2004 aveam 1.317.000 de persoane care lucrau în economia subterană, în 2006 aveam 1.452.000 de lucrători în economia subterană.
          5.    Creşterea accizelor la bunurile de lux, la tutun, alcool etc.
                                      
                       Departamentul de Politici Economice şi Fiscale a PSD