Ilie Sârbu: Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Bine ati venit!


Interviu Radio Timișoara

30 Ianuarie 2010

Comunicat de presă
Ajutoarele de stat se acordă în concordanță cu prevederile Tratatului de Aderare semnat de România odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Conform acestuia, în perioada 2007-2009, România a putut aplica măsuri de sprijin care nu sunt conforme cu regulile comunitare de ajutor de stat. După o perioadă de tranziție de 3 ani, 01.01.2007 - 31.12.2009, România este obligată să reorienteze ajutoarele existente în conformitate cu reglementările europene. Legislația europeană cu privire la ajutoarele de stat spune că acestea se acordă pentru: realizarea investițiilor, diversificarea și îmbunătățirea calității producției și pentru măsurile de agromediu. Ajutoarele de stat pentru realizarea investițiilor, diversificarea și îmbunătățirea calității producției au în vedere atât producția primară, cât și comercializarea produselor procesate, valoarea acestui ajutor fiind de 40% până la 50% în cazul zonelor defavorizate și se referă, în principal, la: achiziționarea de tractoare și mașini agricole, la construirea sau modernizarea silozurilor, grajdurilor și la transformarea și valorificarea produselor agricole. Ajutoarele de stat pentru agromediu sunt modulate pe unitatea de suprafață, agricultorii putând accesa unul din cele 3 tipuri de ajutoare, astfel: pentru culturile multianuale cu o valoare de cca. 900 euro/ha, pentru culturile anuale cu o valoare de cca. 600 euro/ha și în cazul altor utilizări, în afara pășunilor, de 450 euro/ha. În cazul în care se recurge la aplicarea măsurilor de agromediu, ajutorul se acordă pentru realizarea acestora și pentru acoperirea pierderilor de venit ale exploatațiilor. Diversificarea activităților, în cadrul exploatațiilor agricole, are în vedere: • Ajutorul de minimis care, datorită valorii sale de 7.500 euro/3 ani fiscali (pentru anul 2010 poate ajunge la 15.000 euro) nu perturbă piața; • Valorificarea diferită a producției primare față de cea procesată. Diversificarea – transformarea - valorificarea producției agricole poate beneficia de un ajutor de 200.000 euro/exploatație. În scopul construirii unităților de procesare, unităților de agroturism, ajutorul de stat poate fi majorat. Sunt destul de multe măsuri de ajutor de stat care sunt cuprinse în actualul Program Național de Dezvoltare Rurală, însă sunt în continuare câteva măsuri de ajutoare de stat care trebuiesc implementate pentru a putea pune astfel “pe picior de egalitate” agricultorii români cu ceilalți agricultori care își desfășoară activitățile lor în spațiul comunitar. În prezent, o serie de ajutoare de stat trebuiesc implementate pentru: • compensarea handicapurilor în anumite zone; • alinierea la cerințele standardelor comunitare; • pensionarea anticipată a agricultorilor sau încetarea activităților agricole; • restructurarea exploatațiilor agricole - comasarea terenurilor; • sectorul creșterii animalelor; • remedierea daunelor provocate de catastrofe naturale sau evenimente excepționale; • compensarea veniturilor producătorilor agricoli pentru pierderi cauzate de condiții climatice nefavorabile; • combaterea bolilor la animale și culturi agricole; • plata primelor de asigurare; • restructurarea exploatațiilor agricole aflate în dificultate; • ocuparea forței de muncă; • stimularea sectorului de cercetare și dezvoltare; • promovarea produselor agro-alimentare; • scutirile fiscale în temeiul Directivei 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității ; • ajutoare de stat sub forma garanțiilor bancare pentru creditele accesate de agricultori. Așa după cum bine este cunoscut, încă din luna mai 2009, am demarat împreună cu organizațiile profesionale legislația necesară referitoare la măsurile privind implementarea ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii. Scopul acestei departajări a fost acela de a nu bloca aplicarea ajutoarelor, știut fiind faptul că, în cazul legislației pentru întreprinderile mici și mijlocii procedura este de anunțare la Comisia Europeană, fără însă a fi notificate, responsabilitatea aplicarii în conformitate cu normele legislative europene revenind, în exclusivitate, statului membru. În cazul măsurilor de ajutor a întreprinderilor mari, acestea se notifică la CE și se așteaptă avizul de la DG AGRI și DG CONCURENTA, ținând cont de valoarea mai mare a ajutorului. După adoptare de către Parlament și promulgare, măsurile din cele două legi se transformă în Hotărâri de Guvern care trebuie să conțină valoarea ajutorului, condițiile de punere în practică, beneficiarii, măsurile de control etc. Important, astăzi, este faptul că inițiativele legislative care se află deja în Senat (aparținând grupului PSD) să fie finalizate pentru a fi comunicate la Comisia Europeană. În perioada mandatului meu l-am invitat la sediul Ministerului Agriculturii pe domnul Michael Hendricks, responsabil de dosarul ajutoarelor agricole al României la Bruxelles, pentru a găsi metoda cea mai rapidă de notificare a ajutoarelor și de implementare a acestora. În urma discuțiilor a rezultat că trebuie să avem două tipuri de legi, iar după aprobarea acestora în Parlament, să scriem Hotărârile de Guvern (câte o Hotărâre pentru fiecare măsura de ajutor din lege). Hotărârile de Guvern care se referă la măsurile de ajutor specifice întreprinderilor mari trebuie transmise la Bruxelles în vederea aprobării lor de către Comisie. Atât legile menționate mai sus, cât și Hotărârile de Guvern, au fost redactate dar, din păcate, nu și-au urmat traseul specific unui act normativ pentru a produce efectele așteptate de agricultori. Față de cele prezentate, dorim să atragem atenția, atât domnului prim-ministru Emil Boc, cât și domnului deputat Valeriu Tabără, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, că responsabilitatea acestor decizii importante nu putea să se afle, în niciun fel, în sarcina opoziției, respectiv a ministrului care, cu data de 1 octombrie 2009, și-a înaintat demisia. Le amintim celor doi oameni politici că, de la data demisiei și până în luna ianuarie a acestui an, au trecut aproape 4 luni în care procedura ar fi trebuit să fie continuată de ministrul interimar Radu Berceanu și de secretarul de stat Nicolae Giugea care, practic, a condus ministerul. Acum, când bugetul a fost aprobat, se caută scuze în fața agricultorilor și a unui procent de 48% din populația țării (care trăiește în mediul rural) că nu s-au făcut demersurile necesare, fără a avea onestitatea să-și recunoască această vină. În fapt, sumele importante din buget se duc spre clientela politică, spre aceia care, după ce au investit în campania electorală, doresc acum să-și primească înapoi sumele cheltuite și, bineînțeles, un comision rezonabil. Dacă aș accepta ideea că lucrurile nu s-au rezolvat la timpul potrivit, atunci, în cazul punctului de pensie și al salariilor bugetarilor, ce răspuns mai pot să dea primul ministru și deputatul Tabără, având în vedere faptul că legislația există deja și nici nu mai necesită aprobarea Uniunii Europene?! Ca atare, dincolo de penibilul situației, minciuna, ipocrizia și demagogia nu pot să amăgească la nesfârșit milioanele de români, indiferent că sunt pensionari, profesori, medici sau agricultori. Asumarea guvernării implică și capacitatea de a rezolva problemele, dar nu în stilul caracteristic PDL – ului, acela de a arunca permanent vina în curtea altora. Răspunderea vă aparține vouă, domnilor guvernanți, pentru că ați dorit să conduceți țara, mergând până la fraudă în campania electorală, chiar dacă ceasurile grele ale crizei erau târzii! Vicepreședinte PSD, Senator Ilie SÂRBU
15 Ianuarie 2010